„Sa vezi o Lume intr-un Graunte de Nisip
Si un Cer intr-o Floare Salbateca,
Sa tii Infinitul in palma miinii tale
Si Eternitatea intr-o ora.”
W. Blake

Reclame

Când pleci să îți întălnești destinul…

… faci o alegere ferma la nivel de entitate spiritualo-energetica, asa cum am facut cand am plecat de ACASA, in marea calatorie de invatare si experimentare a esentei creatore…. dar, in lungul drum de acolo si pana aici, am uitat ce si cine suntem, am uitat de matricea noastra cristalina cu toate potentialele si darurile codate in ea… iar, acum e timpul claritatii, al aducerii aminte; si astfel “plutim” prin retrogradari planetare pentru vindecarea trecutului, spre a ne intalni cu propria noastra alegere, oricare ar fi ea.

Si am ales, timp dupa timp si viata dupa viata… siruri nesfarsite de dorinte, care mai ferme sau mai cu jumatati de masura; si a venit o clipa in care am ales ferm si cu tarie sa iti cauti perechea ACEEA… iubirea totala si perfecta, care te implineste si te transforma….si am plecat curajos la drum, cautand-o in toate locurile pamantului si cerului si cu cat iti doreai mai mult si mai tare, drumul catre ea a devenit cea mai ingusta poteca din viata… si parca tot cerul si pamantul ti-ar sta impotriva… si tu tipi disperat ca nu intelegi de ce???? de ce totul e atat de greu si complicat, de ce nu se deschid brusc cerurile bucuriei si beatitudinii, caci TU doar iti ceri si cauti jumatatea ta primordiala , iubirea aceea rotunda, perfecta, completa.

….dar ce sa vezi, tocmai pentru a te intalni cu EA, marea ta dragoste, trebuie sa te intalnesti intai cu TINE si cu toti demonii tai interiori, cu toate fricile si piedicile, pe care ti le-ai pus vreodata in drumul tau spre dragoste… si drumul e din ce in ce mai greu si anevios, cu piedici si intarzieri…si dam vina pe stele, pe planete retrograde, pe altii….si nu vedem ca totul vine din acea frica teribila de a ne dezbraca pe noi insine de toate mastile faurite cu maestrie in fuga noastra de iubire…

…si cel mai greu, e sa ramai tu cu tine, gol de tot ceea ce nu esti si ai crezut ca ai putea fi… sa te privesti in ochii sufletului tau cu tot curajul, pe care spiritul tau divin ti-l poate da…

…si abia atunci, cand toate drumurile s-au inchis, cand nu mai sunt poteci, carari si usi secrete pe care sa iesi si sa fugi… abia atunci, stii ca te-ai intalnit cu TINE, cel pe care trebuie sa il vindeci pentru a fi intreg la mare intalnire cosmica, cel pe care sa il iubesti mai intai, pentru a putea iubi curat, neconditionat, mai apoi.

 

Si, noi vrem Unime… tipam dupa Unime si ne initiem in sisteme peste sisteme, mergem in grupuri de practica, batem manastirile si noi, fiinte spirituale ii “analizam”, privindu-i superiori pe cei ce nu “lucreaza” pentru Unime.

Dar, NOI, ne-am unit cu noi insine? Ne-am intalnit esenta pura si cristalina ? ne-am vindecat demonii care ne bantuie si ne fura somnul noptilor, adancindu-ne in somnul constiintei a cine si ce suntem, aci, acum si dintotdeauna…. ne-am vazut, sa nu zic daramat, zidurile ce ni le-am construit, ca nici macar noi insine sa nu mai putem ajunge la noi? In schimb, strambam “ spiritual” din nas la vibratia joasa pe care o “ simtim” cand suntem intr-un loc sau intalnim o persoana…. SI Noi vrem Unime si vrem si Marea Dragoste, perechea noastra perfecta cu care sa plutim valsand pe norii iluzorii ai spiritualitatii noastre. Si asteptam… ca doar, de undeva va veni vreun Arhanghel sau vreun Sfant, ceva, si ne va da “obiectul” cautarilor noastre pe tava si pe noi ne va transforma in acel iubit/ iubita pe care cel din fata noastra si-l dorea…

 

SI, Noi vrem Unime si vrem si Marea Dragoste, perechea, jumatatea noastra perfecta in bucurie si abundenta… DAR, NOI am uitat sa vrem a ne uni cu esenta noastra, sa aducem sufletul si spiritul nostru ce sunt complet separate, impreuna! Si am mai vrut ca mastile egourilor noastre sa fie din ce in ce mai stralucitoare sub poleiala ultimelor make-up- uri de firma sau betonate cu ultimele initieri primite in “ Ordine Angelice” sau de alt fel.

 

Noi vrem!!!!… dar am uitat sa primim! … am uitat sa ne primim pe noi insine in viata noastra, cand am plecat sa ne intalnim destinul!

destin

despre Alegeri…

În fiecare zi poţi simţi că nu ai control asupra forţelor care-ţi afectează viaţa – slujba, guvernul, depresia, situaţia financiară. Acest lucru te face să organizezi „mini-revolte”: îţi schimbi soneria telefonului, culoarea părului, colecţionezi timbre. Alegi.

Alegerile, indiferent cât de mici, pun o piedică în calea senzaţiei de neajutorare. Cu toate acestea, nu ne putem opri aici. Trebuie să luptăm şi să învăţăm să eşuăm cu mândrie. Eşecurile dese sunt singura cale prin care putem obţine ceea ce vrem de la viaţă. În afară de moarte, destinul nu este implacabil. Nu ceda încă. (David McRaney – „You Are Not So Smart”)

Despre manipularea prin arta si programe contradictorii.

manipulare 

 O tema de meditatie!😊
Tot circula pe internet, niste caricaturi educationale despre diferenta dintre ” Boss” si ” Leader”.
Prima data, am zis „ok -corect” ; dar tot revazandu-le, un bec rosu s-a aprins…
si a aparut intrebarea/ intrebarile: De ce sefii nu isi promoveaza subalternii? De ce nu poti avea incredere in cei din ordinea ta, incat sa ii sustii?
Iar raspunsul a venit firesc! Pentru ca asa am fost educati! Acesta este programul din mentalul colectiv!
Cum am fost educati???…prin filme de Oscar, reprezentative.
Va dau doua exemple: primul este filmul ” Totul despre Eva” cu Bette Davis (1950) si celalalt este ” O femeie face cariera” cu Melanie Griffith (1988).
Daca le-ati vazut sau nu, va invit sa le revedeti in cheia mai sus prezentata…

Despre puterea de a crea…

” Cosmosul a fost astfel creat, incat orice viziune avem despre noi sau despre lume va deveni realitate. De indata ce suntem constienti de puterea pe care o avem, incepem sa ne antrenam curajul. Atunci putem sa visam cu curaj: sa lasam deoparte credintele care ne limiteaza si sa trecem dincolo de fricile noastre. Astfel, putem incepe un vis cu adevarat original, care germineaza in sufletul nostru si da roade in viata noastra.” – Alberto Viloldo/ Vise curajoasemar

Fiecare are o poveste…

…si o lecție! Eu am avut de învățat Răbdarea!…m-am grăbit să cresc, apoi să adun cunoaștere, să știu, să înțeleg cât mai mult, cât mai repede!…să ajung la destinație ( ???  ); iar toate lucrurile importante trebuiau să se fi întâmplat deja…
Acum 9 ani aceasta minunată tufă de Forsythia era formată din două bețe și cinci frunze… și aș fi vrut să fie mare și arătoasă; și nu credeam că se va mai întâmpla! 
Și-am învățat, în ani… Creșterea, maturizarea, împlinirea necesită Răbdare, Timp și Dragoste… pentru noi și visele noastre!

 

Lecții de la natură…

Etichete

, ,

Sunt oameni… și noi printre ei, care-și motivează eșecul, lipsa de reactivitate, lenea și indolența printr-o scuză sau o acuză!

Oameni care nu-și trăiesc visele…( sau nici nu vor să viseze, pentru a nu avea mai apoi pentru ce lupta)… și care doar supraviețuiesc, nu trăiesc! Pentru că, li se pare lor că nu au condițiile potrivite, relațiile necesare, că viața e dură și nedreaptă, că nu sunt aliniate stelele… și multe asemenea.

Și atunci… privești spre Natură… la brazii falnici de pe colț de stâncă, la florile ce răsar din pământ sterp, neprimitor!.. și, doar dacă nu vrei, nu înțelegi că, oricât de potrivnică ți-ar părea viața… dacă ai de crescut, crești…dacă ai de înflorit, înflorești…dacă poți crea bucurie și frumusețe în jurul tău, o faci!